INTRODUCERE

Universitatea de Medicina ?i Farmacie "Carol Davila" Bucure?ti
Facultatea de Medicin? General?
Lucrare de diplom?: PATOLOGIA CUTANEO-MUCOAS? ÎN ALCOOLISMUL CRONIC
Îndrumator,
Dr. Daniel Boda
Absolvent,
Lucian Le?u
2004 Cuprins |Partea general? | | |
|Introducere | |3 |
|1. Date generale despre alcoolism ca problema | |6 |
|de s?natate public? | | |
|2. Metabolismul alcoolului în organism | |14 |
|3. Este alcoolismul o boala? | |21 |
|4. Diagnosticul etilismului cronic | |25 |
|5. Corelatia dintre ficatul alcoolic ?i piele | |34 |
|6. Corelatia dintre starea nutritionala ?i | |58 |
|piele | | |
|7. Alcoolismul cronic ?i sistemul nervos | |77 |
|8. Implicatii ale patologiei psihiatrice | |87 |
|alcoolice în dermato-venerologie | | |
|9. Alcoolismul cronic ?i imunologia | |94 |
|10. Alcoolismul cronic ?i psoriazisul | |99 |
|Partea special? | | |
|Introducere | |101 |
|1. Material ?i metod? | |102 |
|2. Prelucrarea datelor epidemiologice | |105 |
|3. Prezentare de cazuri | |111 |
|4. Concluzii | |138 |
|Iconografie | |141 |
|Bibliografie | |144 |
Nota autorului Autorul vrea s? mul?umeasc? D-nei Profesor Dr. Sanda Marta POPESCU, D-
lui Dr. Daniel BODA - coordonator stiintific, Clinicii de Dermatologie II a
Spitalului Clinic Colentina pentru informatiile clinice furnizate ?i D-lui
José CERVERA pentru contribu?ia la analiza statistic? a datelor.
Dedic aceasta lucrare parintilor mei al caror suport constant mi-a
permis sa imi termin studiile.
INTRODUCERE A bea a fost, în primul rând, un aspect al comportamentului social
pentru ca a servit desf??ur?rii ritualului, cre?rii de atmosfer?,
pactiz?rii unor leg?turi. S-a schimbat ceva de-a lungul secolelor?
O privire de ansamblu ne arat? c? dac? stilul consumului variaz?,
pasiunile ramân. Acelea?i efecte, puteri, orori, au fost atribuite
altenativ diverselor b?uturi. Argumentele din discu?iile polemice asupra
efectelor pozitive sau negative ale etanolului sunt alimentate de norme
sociale, mitologii, obi?nuinte, frecvent fiind de ordin subiectiv.
În 16 septembrie 1989, "Le Figaro" reproduce un articol aparut în
propriile coloane în 1949: "Medicii amici ai vinului decid ca muncitorul
trebuie s? bea mai mult de 1 litru pe zi, iar intelectualul mai mult de 1/2
litru pe zi, pentru a se men?ine în form?"'.
Importanta problemei alcoolului a fost sesizat? în general în
societ??ile evoluate. Daca vestul, nordul, sudul Europei au ridicat în
sl?vi sau au ponegrit b?utura de-a lungul timpului, încercând sa realizeze
aceasta pe baza unor observa?ii stiintifice, Europa de Est nu a opus
alcoolismului decat precepte religioase, morale. Alcoolismul a fost aici
intotdeauna ignorat, nu a facut obiectul unei evidente veritabile. Astazi,
cel mai fidel indicator ramâne mortalitatea prin ciroza hepatica, accidente
rutiere ?i criminalitate. în functie de acesti indicatori, istoria moderna
a consumului de alccol în Europa de Est se imparte în trei perioade.
Din 1960 pâna în 1980, productia ?i controlul oficial erau sub
controlul statului. Prin cre?terea puterii de cumparare, consumul a
crescut, reprezentând o sursa de venituri deloc neglijabile (in Polonia 10-
15% din venitul national). în paralel se dezvolta productia artizanal?.
Cazurile de alcoolism repetate erau tratate în spitale de psihiatrie, iar
în cazuri de urgente, în centre de dezintoxicare.
Din 1980, dezvoltarea economica a stagnat. Estul s-a confruntat cu un
eveniment particular: sc?derea consumului oficial. în fosta U.R.S.S., în
perioada 1985-1987, succesul campaniei initiate de Gorbaciov se poate
atribui scaderii productiei de b?uturi alcoolice, majorarii preturilor,
scaderii veniturilor disponibile ?i educatiei sanitare. Evenimentul trebuie
interpretat cu prudenta, deoarece nu exista aprecieri obiective asupra
productiei clandestine care putin probabil sa fi scazut.
Dupa 1989, se revigoreaza productia (fraudulos din multe puncte de
vedere), implicit consumul. Decesele prin ciroza hepatica cunosc o curba
ascendenta. Mai mult ca niciodata, ideea "alcoolul fara restrictii" apare
ca simbol al dezvoltarii economice, al rupturii de un trecut al
oprelistilor. în est, mai mult ca în vest, alcoolul e privit ca semn al
luxului, al libertatii, al succesului. Piata neagra infloreste si, odata cu
ea, practicile foarte periculoase pentru sanatate: comercializarea
alcoolurilor mediocre, falsificarea alcoolurilor importate, lansarea de
produse necunoscute la preturi avantajoase, traficul ilegal de alcool.
Cump?ratorii încurajcaza initiativa privata acolo unde ea va putea reusi
cel mai repede: mici boutique-uri, baruri, restaurante (desi exist?
încercari de frânare a consumului prin orar, vârsta limita). Piata de
desfacere a alcoolului este tot mai putin controlata.
Amploarea marcant? reprezint? o prim? însu?ire a alcoolismului în
lumea de astazi ?i ea este demonstrabil? prin statistici. Ar fi un prim
argument al alegerii prezentei teme.
Dimensiunea temei incit? la cercetarea ei, pe de alta parte
descurajeaza fiindca din multiple aspecte nu pare a se alege un capat de
drum, un fir conducator, cu atât mai putin se intrevede o solutie finala.
Cercet?rile merg pe analiz?, prea putin pe sintez?, drumul e la
jumatate chiar ?i în problema cea mai simpla, ?i anume definirea obiectului
supus cercetarii, de aceea am încercat sa sistematizez datele de
terminologie intr-un capitol separat.
In medicina, alcoolismul reprezinta o manusa aruncata aproape tuturor
specialitatilor, dar neridicata de niciuna. El apartine tuturor ?i nimanui
în acelasi timp. De aceea este frecvent ignorat, tratat printr-un sfat
prietenesc si, mai ales, nu este privit ca boala de fond pe care se
grefeaza o anumita patologie.
Deseori nu este pus pe lisla factorilor etiologici determinanti sau
favorizanti pina ce boala nu ajunge intr-un stadiu avansat. Dar tratamentul
are deja eficienta redusa, de aceea importanta îmi pare atitudinea justa,
interventionista în fata bolnavului alcoolic. Aceasta atitudine trebuie sa
constitue o preocupare în multe specialitati medicate, caci alcoolismul
este deseori o boala a intregului organism, cu manifestarile precoce variat
distribuite la nivelul aparatelor ?i sistemelor.
Corpul medical are responsabilitatea de a deveni informat ?i alertat,
implicat în identificarea ?i interventia precoce.
Dermatologia, neurologia, gastroenterologia, psihiatria sunt
specialitati medicale ce pot identifica precoce un alcoolic. Exista boli
dermatologice cauzate de alcool ?i asociate cu disfunctii ale unor aparate
?i sisteme care trebuie tratate în paralel.
Care va fi, de exemplu, atitudinea dermatologului confruntat cu
manifestarile periculoase ale unui sindrom de intrerupere (frecvent,
imediat dupa internare)? El va trebui sa actioneze pe un domeniu care nu ii
apartine, în regim de urgenta, printr-un tratament adecvat, va trebui sa
intre în miezul problemei, sa puna diagnosticul de boala alcooIica, sa
ghideze bolnavul spre alte specialitati medicale, de la inceput sau dupa
rezolvarea dermatologica a cazului.
Pielea, organ de corela?ie, oglindeste functia organismului ca
intreg, dar ea poarta totodata amprenta mediului în care traieste
individul. Patologia pielii provine din dezechilibrul interior al
organismului sau din mizeria mediului (promiscuitate, lipsa igienei
elementare, absenta preocuparilor pentru sanatate).
Alcoolismul le atrage dupa sine pe ambele ?i astfel se naste
intrebarea: cum va arata organul cutanat agresionat din afara ?i din
interior, deopotriva?
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE ALCOOLISM CA PROBLEM? DE S?N?TATE PUBLIC? 1. Prevalen?a consumului pe plan mondial
Referintele la consumul de alcool au un con?inut tot mai alarmant pe
m?sur? ce ne apropiem de zilele noastre.
a) Produ?ia de alcool.
Desfacerea anual? în ultimele patru decade în SUA a crescut de la 3,2
milioane la 22,9 milioane de litri de b?uturi alcoolice.
Pe plan mondial, consumul de alcool per capita a crescut în medie cu
46% în 1991 fata de 1960; cre?terea s-a facut cu valori foarte mari în ??ri
care pâna în 1960 aveau consumuri relativ mici, în timp ce cre?terea a fost
moderata, absent? sau a existat o sc?dere a consumului în ??ri care pâna în
1960 aveau cifre ridicate ale consumului per capita (peste 5 litri alcool
pur per capita anual).
În clasamentul consumatorilor, Romania este pe locul 20 intre 35 de
tari studiate, deci în a doua jumatate, dar ritmul de cre?tere (+136%)