marx ?i satan - Biserica lui Dumnezeu Buna-Vestire din Aiud

MARX ?I SATAN
de Richard Wurmbrand Cuprins:
Prefa??
Capitolul I - Schimbare de credin??
Capitolul II - împotriva tuturor zeilor
Capitolul III - Credin?? n?ruit?
Capitolul IV - Prea târziu
Capitolul V - O cumplit? falsificare
Capitolul VI - Un r?zboi spiritual
Capitolul VII - Marx, Darwin ?i Revolu?ia
Capitolul VIII - Îngeri de lumin?
Capitolul IX - Cui îi vom sluji?
Capitolul X - Marx sau Cristos?
Apendice - Pot fi comuni?tii cre?tini? PREFA?? Aceast? carte a fost conceput? ini?ial ca o mic? bro?ur? care con?inea doar
unele sugestii cu privire la posibilitatea anumitor leg?turi între marxism
?i satanism. Nimeni nu s-a mai încumetat pân? acum s? abordeze aceast? tem?, de aceea am
fost foarte precaut. Dar, între timp, am înregistrat din ce în ce mai multe
dovezi în aceast? privin??, cu ajutorul c?rora sper s? v? conving asupra
pericolului spiritual pe care îl reprezint? comunismul. Pân? nu de mult marxismul cucerise peste o treime din omenire; iar dup?
recentele sale înfrângeri de?ine înc? peste o cincime (numai popula?ia
Chinei reprezint? unul din cele cinci miliarde de locuitori ai planetei).
Dac? s-ar putea dovedi c? atât cei care au elaborat aceast? doctrin? cât ?i
cei care au aplicat-o au fost, de fapt, în spatele u?ilor închise, ni?te
adoratori ai Diavolului care se foloseau cu bun? ?tiin?? de puterile lui
malefice, n-ar fi oare necesar? luarea unei atitudini ferme fa?? de aceast?
îngrozitoare primejdie? Nu m-a? mira dac? unii dintre cititori nu ar fi de acord cu teza mea.
Tehnica ?i ?tiin?a se dezvolt? foarte repede pentru c? suntem mereu gata s?
înlocuim mecanismele învechite cu cele noi, mai avantajoase. În domeniul
?tiin?elor sociale sau al religiei, lucrurile stau îns? altfel. Ideile se
perimeaz? mai greu, iar o concep?ie temeinic însu?it? nu poate fi înlocuit?
tot atât de u?or ca microprocesorul unui computer. Chiar dac? aduci noi do
vezi, e posibil s? nu reu?e?ti s?-i convingi pe acei oameni a c?ror minte
este închistat? din pricina prejudec??i lor. Eu voi aduce, îns?, dovezi
pentru a-mi sus?ine teza, invitându-i pe cititori s? le studieze ?i s? le
judece cu aten?ie. Lumea comunist? a luat cuno?tin??, cu siguran??, de aceast? carte care a
fost tradus? în rus?, chinez?, german?, slovac?, român? ?i în alte limbi ?i
care a fost introdus? pe furi?, în mari cantit??i, în ??rile aflate în
spatele Cortinei de Fier. De exemplu, un ziar din Berlinul de Est, într-un
articol intitulat "Uciga?ul lui Marx", a atacat aceast? carte,
caracterizând-o drept "cea mai provocatoare ?i mai ru?inoas? lucrare care a
fost scris? vreodat? împotriva lui Marx". Poate fi Marx distrus chiar atât de u?or? Sau dezv?luie oare aceast?
lucrare punctul vulnerabil al ideologiei sale? Ar fi oare marxismul
discreditat dac? lumea ar ?ti despre leg?turile lui cu satanismul? Se
g?sesc oare suficient de mul?i oameni care s? nu r?mân? nep?s?tori în fa?a
acestei chestiuni? Marxismul reprezint? marea bulversare a vie?ii modeme. Indiferent de
p?rerea pe care o a ve?i despre aceast? doctrin?, indiferent dac? crede?i
sau nu c? Satan exist?, indiferent de ceea ce crede?i despre faptul c? în
anumite cercuri se practic? închinarea la Diavol, v? invit s? parcurge?i cu
aten?ie ?i s? judeca?i cu luare aminte documenta?ia pe care o prezint în
paginile care urmeaz?. Cred c? acest lucru ar putea s? v? ajute s? v? orienta?i în cadrul
confrunt?rilor dumneavoastr? cu marxismul. RICHARD WURMBRAND Capitolul I
SCHIMBARE DE CREDIN?? Scrierile cre?tine ale lui Marx Ast?zi o treime din popula?ia lumii este marxist?. Într-o form? sau alta,
marxismul a g?sit numero?i adep?i ?i în ??rile capitaliste. Printre ace?tia
se num?r? chiar ?i cre?tini, ba chiar ?i reprezentan?i ai bisericii - unii
dintre ei de?inând func?ii importante - care sunt convin?i c?, în timp ce
Isus a dat r?spunsul la întrebarea: cum se poate ajunge în cer, Marx ar fi
oferit solu?ia just? pentru a-i ajuta pe cei fl?mânzi, s?raci ?i asupri?i
de pe p?mânt. Se spune c? Marx i-ar fi iubit pe oameni, fiind st?pânit de o singur? idee:
cum s? vin? în ajutorul maselor exploatate. El sus?inea c? sistemul
capitalist îi s?r?ce?te pe oameni. Odat? înl?turat acest sistem perimat,
dup? o perioad? de tranzi?ie ?i de dictatur? a proletariatului, va ap?rea o
societate în care fiecare individ va lucra dup? capacitatea sa în fabrici
?i ferme apar?inând colectivit??ii, fiind retribuit dup? nevoile sale.
Atunci nu ar mai exista nici un stat care s?-l constrâng? pe individ, nici
r?zboaie, nici revolu?ii, ci numai o ve?nic? înfr??ire universal?. Pentru a realiza fericirea maselor, nu este îns? suficient? numai
r?sturnarea capitalismului. Marx scrie: "Pentru o real? fericire a maselor, este necesar? nimicirea religiei
ca fericire iluzorie a omului. Chemarea adresat? maselor de a nu-?i
mai face iluzii cu privire la condi?iile lor este o chemare la
abandonarea condi?iei care necesit? iluzii. Ca atare, critica religiei
este critica acestei v?i a plângerii a c?rei aureol? este religia.''
[1] Se spune c? Marx s-ar fi pronun?at împotriva religiei din pricin? c?
aceasta ar împiedica realizarea idealului comunist, pe care el îl considera
ca singura solu?ie viabil? pentru problemele acestei lumi. Astfel î?i
argumenteaz? marxi?tii atitudinea lor ?i, din p?cate, sunt ?i oameni ai
bisericii care ofer? acelea?i explica?ii. În timpul unei predici, pastorul
Oesterreicher (Anglia) a afirmat: "Indiferent de formele sale, bune sau rele, comunismul este la origine
o mi?care de eliberare a omului de sub exploatarea semenului s?u. Din
punct de vedere sociologic, biserica a fost ?i înc? mai este într-o
mare m?sur? de partea exploatatorilor. Karl Marx, ale c?rui teorii
denot? o pasiune pentru dreptate ?i fraternitate, aflându-?i
r?d?cinile în prorocii evrei, detesta religia pentru c? aceasta fusese
folosit? ca un instrument în perpetuarea unei situa?ii sociale în care
copiii erau robi ?i munceau pân? la epuizare ca s?-i îmbog??easc? pe
al?ii, aici, în Anglia. Nu era u?or s? fi spus acum o sut? de ani c?
religia este opium pentru popor... Ca m?dulare ale Trupului lui
Cristos trebuie s? ne poc?im sincer, ?tiind c? a vem o mare datorie
moral? fa?? de fiecare comunist." [2] Marxismul îi impresioneaz? pe unii oameni din cauza succesului s?u. Îns?
succesul nu trebuie confundat cu valoarea. Vracii au ?i ei adeseori succes.
Succesul poate valida atât adev?rul cât ?i minciuna. Dimpotriv?, e?ecul
poate fi constructiv atunci când deschide calea c?tre un adev?r mai adânc.
Astfel c? unele dintre lucr?rile lui Marx ar trebui analizate f?când
abstrac?ie de succesul lor. Cine a fost Marx? La începutul tinere?ii sale, Karl Marx î?i f?cuse o
profesiune de credin?? din a fi ?i a tr?i ca un cre?tin. Prima sa lucrare
se nume?te "Unirea credinciosului cu Cristos". În aceast? carte citim
urm?toarele cuvinte frumoase: "Prin dragostea lui Cristos ne întoarcem inimile totodat? c?tre fra?ii
no?tri care sunt lega?i de noi în chip l?untric ?i pentru care El S-a
dat pe Sine Însu?i ca jertf?." A?adar, Marx cunoscuse calea care trebuie urmat? pentru ca oamenii s? poat?
fraterniza ?i s? se iubeasc? unii pe al?ii - ?i anume Cre?tinismul. El continu?: "Unirea cu Cristos confer? în?l?are spirituala, mângâiere în necazuri,
pace sufleteasc? ?i o inim? capabil? de dragoste pentru aproapele t?u,
capabil? de orice fapt? bun? ?i nobil? - nu de dragul ambi?iei ?i al
gloriei, ci numai de dragul lui Cristos." [3] Cam în aceea?i vreme, Marx scrie în dizerta?ia sa intitulat? "Gândurile
unui tân?r la alegerea carierei sale": "Religia îns??i ne înva?? c? Idealul c?tre Care n?zuim cu to?ii, S-a
jertfit pe Sine Însu?i pentru omenire. Cine ar îndr?zni s? t?g?duiasc?
aceast? înv???tur?? Dac? am ales postura în care putem înf?ptui
maximum pentru El, nu vom fi niciodat? cople?i?i de greutatea
poverilor, deoarece acestea nu sunt decât sacrificii f?cute pentru
binele tuturor. " [4] La început, Marx a avut convingeri cre?tine. Când a terminat liceul, în
certificatul s?u de absolvent, în dreptul rubricii "Cuno?tin?e de religie"
erau scrise urm?toarele cuvinte: "Cuno?tin?ele sale despre credin?a ?i morala cre?tin? sunt destul de
clare ?i bine asimilate. El cunoa?te într-o oarecare m?sur? ?i istoria
Bisericii Cre?tine." [5] Cu toate acestea, într-o tez? scris? în aceea?i perioad?, Marx repet? de
?ase ori cuvântul "a distruge", cuvânt pe care colegii s?i nu l-au folosit
nici m?car o singur? dat? în decursul acestui examen. De aceea, el a ?i
fost poreclit "Distruge". Era normal ca el s? vrea s? distrug?, de vreme ce
numea omenirea "gunoi omenesc", afirmând: "Pe mine nu m? viziteaz? nimeni -
ceea ce îmi convine - pentru c? oamenii de ast?zi pot s? m?... (expresie
obscen?). To?i sunt ni?te tic?lo?i." Primele scrieri contra lui Dumnezeu La pu?in timp dup? ce Marx a ob?inut acest certificat, ceva misterios s-a
petrecut în via?a lui: a devenit un spirit fervent antireligios. Un cu
totul alt Marx a început s? se contureze. El scrie într-una din poeziile sale: "Vreau s? m? r?zbun pe Acela Care
domne?te deasupra tuturor." [6] A?adar, el era convins c? exist? Unul care
domne?te deasupra tuturor, dar Îl du?m?nea, de?i Cel de Sus nu-i f?cuse
nici un r?u. Marx apar?inea unei familii relativ bogate. Nu suferise de foame în timpul
copil?riei sale. Era mult mai înst?rit decât mul?i dintre colegii s?i. Ce
anume a f?cut s? se nasc? în el aceast? ur? îngrozitoare fa?? de Dumnezeu?
Nu se cunoa?te nici un motiv personal. Sau s? nu fi rostit oare altcineva
aceste cuvinte prin gura lui Marx? La vârsta la care majoritatea tinerilor sunt însufle?i?i de idealuri
altruiste, preg?tindu-se pentru viitoarea lor carier?, tân?rul Marx sc